luni, 30 ianuarie 2012

Alteta sa cititoare/The Uncommon Reader, Alan Bennett

Pret in RO (surpriza, chiar nu stiam ca exista varianta tradusa!): 15 lei, libris.ro
Pret in EN, varianta tiparita: in jur de 9 EUR, bookdepository.co.uk
Pret in EN, varianta Kindle: in jur de 12$, amazon.com

Inainte de toate as dori sa-i multumesc Anei pentru recomandare, pentru ca o data ce m-am apucat de citit aceasta carte, m-am si indragostit de ea!

The Uncommon Reader e un roman usurel, scurtut si simpatic. Cea mai mare surpriza a mea a fost sa constat ca lucrarea asta trateaza o poveste despre care nu stiu daca e reala sau nu, insa a carei protagonista e  chiar Regina Elisabeta. Desigur, numele  nu ii este pomenit nicaieri in carte, insa mentiuni clare se fac cu privire la moartea printesei Diana, spre exemplu. Propriu-zis, despre ce e vorba in aceasta carte: Majestatea sa descopera, intr-o zi, placerea de a citi. O sa ziceti ca nu e mare lucru, insa, asa cum o povesteste Alan Bennet, din punctul ei de vedere chiar pare a avea o insemnatate mare acest eveniment. Constienta toata viata numai de ce trebuie facut, de obligatiile pe care le are, si de metodele cat mai bune ca sa dea impresia ca are o imagine perfecta, regina a ignorat mai intotdeauna lectura. Unii oameni isi permit sa aiba pasiuni, insa ea prefera sa ramana in afara hobbby-urilor, deoarece, asa cum declara la inceput, indirect, prin vocea naratorului, este periculos sa arati poporului ca te fascineaza ceva. Cu aceasta ocazie, unii te pot privi de sus sau de jos, te pot dispretui sau te pot considera intr-un fel in care nu esti.

Si nu e de mirare ca, o data cu descoperirea unei biblioteci mobile, regina devine acaparata de carti, si leaga o oarecare amicitie cu un anume Norman, pe care-l transfera urgent de la bucatarie pe un alt post, de unde sa-i poata tine companie si sa aiba sarcina de a-i recomanda romane. Cum de altfel era si de asteptat, opinia publica, o data ce ia contact cu acest nou mod de a petrece timpul al majestatii sale, e destul de fractionata in ceea ce priveste opiniile. Cine mai citeste in ziua de azi? De ce alege reprezentanta de seama a poporului britanic sa-si piarda momentele pretioase in acest fel, in loc sa se preocupe de alte lucruri? In consecinta, o armata de persoane par sa se concentreze pe ideea de a o debarasa pe Elizabeth de lectura. Bineinteles, ca o adevarata conducatoare, aceasta nu se lasa convinsa deloc usor, iar sfarsitul cartii devine absolut magnific, o data ce facem conexiuni intre toate intrigile tesute si decizia ei finala.

Mi-a placut, pe de o parte pentru ca e extraordinar de usurica si se citeste foarte repede (nu numai datorita volumului sau - cred ca are pana in 200 de pagini maximum, eu am citit-o pe Kindle) si, pe de alta parte, pentru ca ofera o imagine relativ intima a vietii lui Elizabeth, chit ca o fi ea reala sau nu. E placut sa-ti dai seama ca si oamenii mari sau care au devenit astfel din cauza datoriei fata de stat sunt si ei, la randul lor, umani, si ca si ei au preocupari mai mult sau mai putin iesite din comun.

vineri, 27 ianuarie 2012

Tristete

Zilele astea am fost destul de daramata, de cand am aflat de moartea unui foarte drag profesor de-al meu, datorita caruia am devenit pasionata de un anume domeniu specific, din aria in care lucrez. Nu vreau sa dau prea multe detalii, dupa cum se observa dupa retinerea mea, pentru ca, spre deosebire de MULTI altii care se dau in spectacol, eu chiar nu doresc asta. Nici nu stiu, macar, de ce am inceput sa scriu despre el si despre ce om extraordinar a fost. Ce se intampla cand iti pierzi un mentor, mai ales cand asta are loc dupa ce nici n-ai terminat bine facultatea?

Bineinteles, cu aceasta ocazie am avut nesansa sa constat ca persoane care aveau pareri foarte proaste despre el (din motive de neinteles, spre exemplu ca nu si-au invatat pentru examen si i-a picat, pe drept) acum il deplang, probabil doar ca sa fie in rand cu restul lumii. Mi se face greata cand vad manifestari de genul asta, mai ales cand stiu adevarul din spatele fetelor lor fals indurerate. Si, cu toate astea, nu pot sa fac nimic in acest sens. Nu pot sa demasc nimic, nu pot sa ma cert cu nimeni, pentru ca oamenii m-ar crede nebuna, ba chiar (dupa cum bine stiu naturala morala a unora) ar avea nesimtirea sa ma numeasca pe mine aia FALSA.

Rusine sa va fie.

miercuri, 25 ianuarie 2012

Saving for Retirement without Living like a Pauper or Winning the Lottery, Gail MarksJarvis

Va dati seama cat am putut obosi pana am terminat de scris titlul cartii asteia? Ok, Ok, o sa recunosc ca n-am mai scris in ultima vreme, pe de o parte pentru ca am fost ocupata, pe de alta parte pentru ca o maladie necunoscuta m-a facut sa zac in pat timp de doua zile... in alte cuvinte, chit ca am stat in camera, tot nu am avut chef de scris. Eram asa de extenuata si intr-atat de secata de puteri incat nici nu ma puteam concentra sa citesc sau sa ma uit in ecranul laptopului. Si nu, cartea asta nu m-a ridicat din pat, in nici un caz! Ce m-a revigorat a fost un complex chiar bun de vitamine (Actival Max), niste calciu lactic urmat de Calciu Magneziu cu D3 de la Biofarm, lipsa cafelei (spun cu mandrie ca-s in cea de-a cincea zi de abstinenta de la licoarea dupa al carei miros tanjesc de zor), abundenta de ceaiuri cu lamaie, o gramada de portocale si kiwi-uri..in alte cuvinte the good stuff. Si chiar intentionez sa abandonez cafeaua in totalitate, dat fiind ca starea asta de rau a aparut dupa ce, intr-o zi, am baut trei ness-uri mari si tari. E drept ca eram de garda in ziua aceea, dar cred ca as fi putut rezista si fara ele. :)

Pret in RO: Nu am gasit.
Pret in UK, Paperback: in jur de 14 Eur, Bookdepository.co.uk
Pret editie Kindle: in jur de 13$, amazon.com

Saving for Retirement without Living like a Pauper or Winning the Lottery e o carte de self-help care ne invata cum putem sa economisim cat mai multi bani intr-o perioada..nu chiar scurta. Cheia succesului unei pensii linistite pare a fi ideea dupa care nici unul dintre noi, tinerii, nu ne ghidam. Autorul prezinta chiar cu multa logica situatia: e bine sa pui bani deoparte cu cat esti mai tanar. Daca incepi sa economisesti de la varsta de 18 ani, adunand o suma relativ mica pe an, dobanda plus ce vei acumula in perioada care va urma te vor ajuta sa petreci varsta senectutii destul de confortabil.
Sigur ca noi chiar nu luam in considerare, si mai ales avand in vedere situatia actuala din Romania (cu toate revoltele astea care nu mai par sa se termine), sansa sa mai atingem acea varsta prodigioasa de 65 de ani. Bineinteles, dat fiind si instinctul continuu al statului de a mari varsta de pensionare, posibilitatea de a ajunge linistit la aceasta e din ce in ce mai infima. In alte cuvinte, circumstantele locale sunt diferite de cele prezentate de Gail MarksJarvis. Noi nu avem programe natinale care sa sprijine oamenii la batranete, nu avem banci care sa ofere dinadins dobanzi mai mult decat generoase pentru acelasi scop... noi nu parem sa avem nimic.

Pe scurt, e o carte buna pentru persoanele care vor sa inceapa sa economiseasca devreme. Eu, la 25 in curand 26 de ani, pot spune ca m-am simtit cam dezamagita de perspectiva prezentata de autor, pentru ca nu mi se mai ofera, practic, nici o sansa. Deja am ratat 7-8 ani de economii pe care le-as fi putut face, dar nu m-am gandit la asta!
Recomand si nu recomand. Am o parere destul de confuza.

marți, 24 ianuarie 2012

2 filme faine

N-am vizionat eu cine stie ce pelicule de la inceputul anului, dar am hotarat sa scriu macar despre cateva dintre ele, dat fiind ca m-au impresionat. O sa incep cu cel care mi-a placut cel mai mult, si anume Happythankyoumoreplease, un film intr-atat de special incat nici nu prea stiu cum sa-l rezum! E plin de optimism. Poate parea, pentru unii, relativ indie, insa pentru mine a fost exact pilula care-mi trebuia intr-o duminica partial depresiva, din care nu credeam ca ies decat cu fata terfelita de lacrimi.
Sam, the classical struggling writer, ia sub protectie un baietel care se pierde in metrou. In ciuda a ce poate insemna asta, el nu are alta intentie decat sa-l duca pe copil acasa, motiv pentru care apeleaza la prima sectie de politie. Dupa ce-l lasa pe acesta acolo, se trezeste pe strada mergand tot cu baiatul dupa el, si, in consecinta, dat fiind ca nici eforturile ulterioare de a se debarasa de el nu reusesc, se hotaraste sa-l tina la el in apartament, pentru o perioada. Inca o data, vreau sa specific ca Sam nu e pedofil si ca nu are nici un fel de intentie malefica vizavi de baietel. In prima seara, perechea neobisnuita face o oprire la o petrecere organizata de Anne, prietena cea mai buna a lui Sam, care, desigur, la fel ca toate celelalte persoane, il alerteaza pe acesta din urma ca ceea ce face nu e normal si ca are toate sansele sa intre la puscarie, daca nu cedeaza copilul mai repede statului New York. Cu toate acestea, barbatul decide, in ciuda ratiunii sale, sa il mai pastreze pe Rasheen la el acasa pentru o perioada, dat fiind ca, din povestirile baiatului, nu are parinti, fiind dat doar in ingrijire cuiva, in casa caruia locuieste impreuna cu alti 7 copii.

Filmul asta e un complex de povesti, unele triste, unele amuzante, unele romantice, majoritatea insa optimiste. Asa cum ziceam la inceput, e pur si simplu o pelicula perfecta pentru cei care se simt tristi sau singuri. Orice e rezolvabil in lumea asta, cata vreme exista bunatate sau un pic de omenie, aceasta pare sa fie invatatura care transpare din film.


All Good Things e alt film vazut tot duminica, insa nu in totalitate. Ryan Gosling actually creeped me out, mai ales ca nu am avut sansa sa-l vad jucand pana acum decat in cateva alte pelicule de genul The Notebook (care mi-a rupt inima-n bucatele si oh, niciodata n-o sa-mi mai revin!), Blue Valentine (iar, care m-a strafulgerat in adancul sufletului!) sau Murder by Numbers (la care pur si simplu m-a socat cu fata lui adolescentina aparent ingenua).

In consecinta, il consider un actor chiar bunisor, insa nu ma asteptam sa vad chiar un thriller psihologic cu el. Hai sa zicem ca poate 'povestirea' nu e relatata chiar cum ar trebui, insa unele momente de suspans m-au facut sa tresar in patul meu de camin, la ideea ca a omorat-o pe saraca nevasta-sa, jucata de Kirsten Dunst!
David Marks e un tanar aparent de succes, care provine dintr-o familie foarte instarita si care face cunostinta cu o fata frumusica si energica (Dunst), de care, desigur, se indragosteste. Intr-o incercare de a se elibera de jugul financiar al tatalui lui David, cei doi se muta in Vermont, unde-si deschid un magazin de produse naturale si naturiste. Din pacate, traiul paradisiac al cuplului se naruie destul de repede, dat fiind ca tot domnul Marks ii sponsoriza si ca acesta decide ca cea mai buna solutie ar fi ca David sa se reintoarca in NYC, unde sa lucreze la firma familiei. Bineinteles, asta e lucrul pe care tanarul il uraste cu adevarat, cu atat mai mult cu cat consta in intreprinderea a tot felul de actiuni mai mult sau mai putin ilegale. Pe langa asta, David are si cateva probleme psihologice, derivate din decesul fortat si violent al mamei lui, la care, copil fiind, a asistat. Asa se face ca barbatul vorbeste cu el insusi, are unele momente de absenta mentala pentru care nu poate raspunde si, din pacate, viata fericita familiala decade din ce in ce mai mult, cu fiecare zi care trece in New York.

Hotararea lui David de a nu avea copii o determina, indirect, pe Katie sa faca un avort, doar pentru a ramane alaturi de el. Mie mi s-a parut un sacrificiu destul de mare. Inteleg ca el avea mari probleme psihice, pe care, din nefericire, nu i le-a dezvaluit si ei, astfel ca ea nu a ajuns niciodata sa-l cunoasca intr-adevar, insa cred ca, poate, un copil i-ar fi apropiat si nu s-ar mai fi ajuns la evenimentele realmente dramatice de mai tarziu.
Pe scurt, recomand acest film pentru ca, surprinzator, e un thriller chiar bun si ambii actori joaca fenomenal. Gosling mi s-a parut putin absent, dar probabil pentru ca studiase adevaratul personaj al lui David Marks (pentru ca filmul e inspirat din evenimente reale) si, poate, asa fusese el in realitate. Interesant film, per total!

luni, 23 ianuarie 2012

Razbunarea asasinului, Robin Hobb

Razbunarea asasinului este a treia carte a trilogiei Farseer, carte care este scrisa de Robin Hobb si care apartine genului fantasy. Ca si a doua parte, ultima si cea de fata se prezinta in doua volume destul de "consistente" dat care ascunde in paginile sale o poveste plina de viata, personaje perfect conturate si o intriga nu mai putin interesanta decat cea creata de autoare in primele doua parti. Acest ultim roman infatiseaza pe protagonistul FitzChivalry Farseer in ultima sa calatorie spre maturizare, e pasul final pe care-l face pentru a-si definitiva postura, pentru a-si recontura personalitate si a-si potoli setea de razbunare, o razbunare asupra oamenilor care l-au vanat, l-au inchis, ba chiar l-au si omorat la un moment dat (fiind o carte apartinand genului mai sus numit, va puteti da seama ca multe sunt posibile).

Razbunarea eroului este indelung planuita (la fel ca si reabilitarea sa, reeducarea, aducerea sa la realitate dupa o intemnitare a sufletului sau in propriul trup) si pusa in aplicare cu resurse prea putine. Fitz pleaca astfel intr-o calatorie, in acea care spera el a fi ultima de acest gen, o calatorie pentru finalitatea maturizarii sale si capatarea linistii interioare.

Drumul sau este plin de peripetii si nenumarate obstacole, de lupte si de greutati (acum sincera sa fiu cand ma gandesc la patimile indurate de Fitz mi se rupe inima), la un moment dat insa rasfrangandu-se. Aflat la rascruce Fitz al nostru trebuie sa aleaga intre setea sa de razbunare si juramantul credintei facut suveranului de drept. Ce va alege, cum isi va finaliza el calatoria, ce-l va astepta la capatul drumului va las sa descoperiti singuri intr-o carte pe care nu veti regreta ca veti fi citit-o.

Rareori am intalnit o carte cu care sa-mi facă o mare placere sa ma intovaraseasca la drum ori pe care sa nu o pot lasa din mana atunci cand ar trebui să adorm. Am trait multe citind cartea, am ras, am plans, m-am bucurat si m-am lasat surpinsa, am stat cu sufletul la gura din cauza suspansului si am rasuflat usurata cand am vazut ca eroul a scapat cu bine dintr-o lupta (care, de altfel, e descrisa in detaliu si care parca te face sa simti taisul sabiei si sa auzi zgomotul otelului).

E un fantasy "medieval" sa-i spun asa... cu regi si regine, printi si bastarzi. E ca o poveste intinsa pe muuult mai multe pagini, dar pentru adulti si cu un fir al actiunii ceva mai picant.

Unde gasiti cartea? Pai la libraria online Libris de unde puteti lua toate cele trei parti. Iar eu va garantez ca nu o sa va para rau ca ati cutezat a intra in lumea lui FitzChivalry... Uneori poate va veti fi dorit sa fi ramas acolo.
Un produs Blogger.