Ciuma neagra

Supranumita si "moartea neagra", ciuma a fost una dintre cele mai letale boli care a exterminat o populatie inimaginabil de numeroasa pentru ..o simpla bacterie, care, actualmente poate fi tratata destul de bine cu Streptomicina, Tetracicline si Cloramfenicol.

Agentul patogen al acestei afectiuni se numeste Yersinia pestis si se banuie ca a fost adus in Europa in Evul Mediu din Asia, prin intermediul navelor maritime ce transportau condimente si provizii din acest continent. Transmitatorul major este sobolanul si, cum, in acele timpuri, igiena nu era primordiala pentru oameni, convietuirea cu rozatoarele era aproape obligatorie. Insa, vectorul real ce se ascunde in spatele sobolanului este, de fapt, puricele, care devine infectat prin consumarea sangelui unei gazde septicemice sau nu.

Primele semnalări despre apariţia ciumei negre în Europa datează din 1347. În octombrie în acel an s-au întors 12 corăbii italiene pe Marea Neagră, debarcând în portul sicilian Messina. Echipajul şi călătorii au ajuns slăbiţi, unii dintre ei morţi, alţii pe moarte. Martorii oculari nu-şi puteau explica motivul. Pe vase, pe lângă oameni, mai erau şi şobolani, ca de altfel pe orice alt vas. Când vapoarele au ajuns la destinaţie, şobolanii "călători" s-au împrăştiat printre şobolanii de pe uscat, s-au infestat cu puricii purtători de bacteria răspunzătoare de boală, după care s-au întors pe vapoare. Puricii ce se hrăneau cu sângele şobolanilor le-au transmis ciuma. Când şobolanii au început să moară din cauza bolii, puricii au căutat altă sursă de sânge, în cazul acesta - oamenii. Oraşele portuare europene, murdare şi aglomerate, au asigurat un mediu de viaţă propice pentru şobolani şi purici. După moartea şobolanilor, puricii s-au mutat pe oameni. Astfel puricii infectaţi cu bacteria cauzatoare de ciumă prin intermediul şobolanilor, au cauzat moartea a milioane de oameni.

[wikipedia]

Despre istoricul acestei afectiuni, am sa va rog sa consultati acest link. Eu am sa ma axez mai mult pe latura tabloului clinic, explicand manifestarile si formele in care apare la om.


Y. pestis este, in mod primar, patogena pentru rozatoare. Oamenii sau alte animale sunt in general gazde accidentale, infectate prin intermediul puricelui sobolanului, Xenopsylla cheopis. Puricele ingereaza celule viabile, care i se multiplica in tractusul intestinal. Unele dintre aceste celule vor fi regurgitate o data cu saliva, cand puricele inteapa urmatoarea gazda, saliva sa avand proprietati anticoagulante, lasandu-l sa suga linistit sangele animalului. Astfel, acesta din urma devine infectat.

Majoritatea celulelor bacteriene intrate in organism sunt, in prima faza, fagocitate sau ucise de leucocitele polimorfonucleare ale sistemului imunitar. Cu toate acestea, cateva din ele sunt invelite de macrofage, care nu reusesc sa le ucida, si care, de fapt, reprezinta protectoarele agentului patogen, lasand bactera sa-si re-secrete in liniste o capsula sau alte antigene virulente.

Cand transformarea este completa, bacteriile re-incapsulate parasesc macrofagele in mediul extracelular, unde devin si mai virulente. Y. pestis calatoreste rapid inspre limfonoduri, care se inflameaza si devin hemoragice, aparand, astfel, leziunea exterioara de "buba neagra", care-i da si numele bolii, de Ciuma bubonica.

In primele ore ale infectiei initiale, celulele ajung la ficat, splina, pulmoni, prin intermediul sangelui circulator. Pneumonia severa bacteriana incepe sa evolueze, ducand cam 50-60% din indivizii netratati la moarte. In perioada expectorativa, in care subiectul tuseste, bacteriile sunt disipate in aerul inconjurator.

Perioada de incubatie este de 1-3 zile in forma pulmonara, si 2-6 zile in cea bubonica.

Simptome clinice

- Febra puternica
- Multe victime se plang de dureri accentuate in zonele limfonodale, ce se umfla, realizand bube specifice Ciumei bubonice
- simptomele progreseaza inspre aparitia convulsiilor, socului, schimbarilor hemoragice ale pielii.
- apare cianoza, datorata pneumoniei necrozante, manifestata prin culoarea mov-negricioasa a extremitatilor, justificand denumirea populara de "moarte neagra".

Tratament

Cum am scris si mai sus, streptomicina, tetraciclinele si cloramfenicolul sunt cele mai eficiente antibiotice. Fara tratament, letalitatea creste pana la 100% pentru Ciuma septicemica sau pneomonica, si pana la 90% pentru Ciuma bubonica. Cu tratament, letalitatea scade pana la 5-20%. Indivizii cu ciuma bubonica trebuiesc, prin lege, izolati de restul societatii. La cei care au supravietuit socului septic, pot aparea necroze severe si gangrene uscate la extremitati.

Facebook Blogger Plugin: Bloggerized by AllBlogTools.com Enhanced by MyBloggerTricks.com