Pe langa ...

toata monotonia care-mi guverneaza existenta per total [ aici referindu-ma, bineinteles, la momentele petrecute la scoala ], mai exista unele evenimente care ma lasa, pe romaneste, cu gura cascata.

Mi-am amintit, astfel, de o faza la care am asistat chiar zilele trecute, in eternul si fascinantul autobuz 41. Plecasem bine-dispusa de acasa. Aveam sa ajung, in putin timp, la Catalin.

Mi-am orientat pasii lenesi spre statia de autobuz. Nimic nou pana aici. La scurta vreme dupa ce "parcasem", isi face aparitia un cuplu interesant... ea avea parul vopsit in roz, scurt si dat puternic cu gel, cu ochelari de vedere cu o rama albastra fosforescenta. Era imbracata preponderent in negru, dar extrem de trendy. El era, de asemenea, foarte la moda imbracat, cu diverse pierce-uri in urechi, si parea ingandurat. Intre ei trona un aer de frustrare. Nu vorbeau deloc unul cu celalalt. El nu parea foarte afectat de asta, dar ea facea absolut tot ce-i statea in putere pentru a-i arata, prin mimica faciala tipului, ca ceva nu-i convine.

In fine. Urcam in autobuz. Am nesansa sa ma pozitionez pe un scaun situat chiar in fata lor. Incepe discutia, care, spre tarziu, aveam sa constat ca e, de fapt, un monolog:

Ea: Auzi da tu de ce nu mi-ai zis ca ploua afara?

El: Nu stiu, credeam ca te uiti pe geam inainte sa iesi din casa.

Ea: Nu ma uit, de obicei.

Ea: Dar de ce nu mi-ai spus sa-mi iau umbrela? De ce tu ti-ai luat si mie nu mi-ai zis sa-mi iau?

El: ...

Ea, vizibil iritata: Nu pot sa-nteleg ce ti-a fost asa de greu sa-mi spui si mie o data ca ploua afara.

El: Dar nu ploua asa tare, doar picura putin.

Ea: "Picura putin". Da, sigur. Da, da...

Tacere. [eu ma cruceam mental de zor, in fata]

Ea, sesizand ca tipul pare deranjat: Auzi da stii, hai sa facem asa. Hai fara suparare, da? De-acuma tu esti the weatherman. Tre' sa ma anunti tot timpu cand ploua sau ninge, pentru ca eu nu ma uit mai niciodata pe fereastra, da?

El: ...

Ea: Da hai, raspunde, ce e cu tine?

El: ...

Ea: Nu stiu de ce te porti asa cu mine.

De ce oare...?

Si, ca sa ma raportez acum la cartea pe care tocmai o termin de citit, si-anume "Capul retezat", de Iris Murdoch - mare mi-e mirarea pentru ce unele femei se intreaba de ce le inseala barbatii. Multe spun ca e din cauza ca nu mai exista atractie, chestia aia chimica, vanatoarea, suspansul, dorinta, bla bla. Nu stiu daca e numai din cauza asta, si nu stiu daca doar asta poate construi o relatie. Dar stiu ca un om normal, si in special un barbat in toate facultatile mentale, care sta 8 ore la serviciu, nu vine acasa pentru a se simti mai stresat decat la munca. Vine ca sa se relaxeze, ca sa doarma, sa stea ca leguma in fata televizorului. .. in alte cuvinte, le place sa nu li se puna prea multe intrebari, sa nu dezbata subiecte rasuflate si tampite care ar putea la fel de bine sa nu fie abordate. :) Cum ar fi ca el a luat umbrela, iar ea nu se uita pe geam.

O explicatie mai simpla ar fi, desigur "pai fa daca esti proasta!?". :))

Facebook Blogger Plugin: Bloggerized by AllBlogTools.com Enhanced by MyBloggerTricks.com